Toxiinfectia
alimentara la copii
Toxiinfectia alimentara sau intoxicatia alimentara
este o afectiune care se datoreaza consumului de alimente sau bauturi
contaminate cu bacterii,virusuri sau paraziti. Cele mai frecvente infectii sunt
cele E.coli si Salmonella dar exista si
infectii mai agresive ca Toxoplasmoza si Listerioza care sunt extreme de
periculoase mai ales la femeile insarcinate (pot provoca avort spontan sau pot
provoca malformatii grave ale fatului, uneori incompatibile cu viata).
Aceste infectii se manifesta spectaculos la copii si
bebelusi prin febra mare, scaune apoase si dese, greata, voma, frisoane, dureri
de cap si dureri musculare care de cele mai multe ori necesita spitalizare de
cel putin 5 zile si hidratare intravenoasa.
Cele mai frecvente cause de infectare sunt:
Consumul de alimente sau bauturi
contaminate in momentul procesarii
Consumul de carne insufficient preparata
termic
- Consumul de lapte nefiert, branza sau
smantana nepasteurizate
- Calatoriile in tari in curs de
dezvoltare
Copiii, femeile insarcinate si
persoanele cu boli cronice precum diabetul zaharat,
au un risc crescut de deshidratare si trebuie urmariti indeaproape pentru a
evita complicatiile care pot suveni.
De asemenea este necesar un consult medical in cazul in care varsaturile dureaza mai mult de o zi sau daca diareea dureaza mai mult de 2-3 zile (la adulti), mai mult de 1-2 zile (la copii mai mici de 4 ani), mai mult de 8 ore (la copii intre 3-6 luni), mai mult de 4 ore (in cazul copiilor cu varste mai mici de 3 luni).
Consultul medical de urgenta este necesar in cazul durerilor atroce care nu sunt diminuate de eliminarea gazelor sau scaunului. In cazul in care durerea abdominala severa se asociaza cu lipsa gazelor si scaunelor este necesar un consult chirurgical de urgenta pentru a elimina posibilitatea evolutiei unei ocluzii intestinale sau perforatii intestinale.
De asemenea este necesar un consult medical in cazul in care varsaturile dureaza mai mult de o zi sau daca diareea dureaza mai mult de 2-3 zile (la adulti), mai mult de 1-2 zile (la copii mai mici de 4 ani), mai mult de 8 ore (la copii intre 3-6 luni), mai mult de 4 ore (in cazul copiilor cu varste mai mici de 3 luni).
Consultul medical de urgenta este necesar in cazul durerilor atroce care nu sunt diminuate de eliminarea gazelor sau scaunului. In cazul in care durerea abdominala severa se asociaza cu lipsa gazelor si scaunelor este necesar un consult chirurgical de urgenta pentru a elimina posibilitatea evolutiei unei ocluzii intestinale sau perforatii intestinale.
Copiii cu varste intre 3 luni si 4 ani cu toxiinfectie
alimentara necesita o atentie speciala, deoarece sunt predispusi la aparitia
unor complicatii, mai ales a deshidratarii severe.
Simptomele deshidratarii sunt :
Simptomele deshidratarii sunt :
-
deshidratarea usoara: iritabilitate,
agitatie, cantitate redusa de urina
-
deshidratarea moderata: scaderea apetitului pentru
joaca, ochi infundati in orbite, plange cu putine lacrimi, are mai putin de 3
urinari pe 24 de ore
-
deshidratarea severa: somnolenta exagerata, gura si
limba uscate, respiratie frecventa, tahicardie ,lipsa urinii pe 24 de ore.
Deshidratarea severa este o urgenta medicala si necesita tratament medical de specialitate.
Pentru copii cu varste mai mici de 4 ani si care sunt deshidratati, este recomandata continuarea hranirii la san, respectiv cu formule de lapte special HA, cat mai mult timp posibil. Copilul trebuie sa fie hranit mai des si in cantitati mai mici si de asemenea este recomandata folosirea unor solutii pentru rehidratare intre mese.
Pentru copii mai mari, cu sindrom de deshidratare, este recomandata rehidratarea cu o cana de apa la fiecare ora si consumul in cantitati moderate a unor alimente precum bananele, orezul, compotul proaspat de mere, painea prajita sau biscuitii (dieta de tranzitie).
Deshidratarea severa este o urgenta medicala si necesita tratament medical de specialitate.
Pentru copii cu varste mai mici de 4 ani si care sunt deshidratati, este recomandata continuarea hranirii la san, respectiv cu formule de lapte special HA, cat mai mult timp posibil. Copilul trebuie sa fie hranit mai des si in cantitati mai mici si de asemenea este recomandata folosirea unor solutii pentru rehidratare intre mese.
Pentru copii mai mari, cu sindrom de deshidratare, este recomandata rehidratarea cu o cana de apa la fiecare ora si consumul in cantitati moderate a unor alimente precum bananele, orezul, compotul proaspat de mere, painea prajita sau biscuitii (dieta de tranzitie).
Analize
efectuate in cazul intoxicatiilor alimentare:
-
Coprocultura – examenul scaunului
-
Hemoleucograma completa si biochimia
sangelui
-
Toxoplasmoza
-
Sumarul de urina